Legislatie

NORME CEE

NORME METODOLOGICE CNAS

ORDIN CNAS 185/2015

ORDIN CNAS 246/2015

ORDIN MINISTERUL SANATATII 386/2015

Cardul Naţional de Asigurări de Sănătate

Ce este cardul naţional de sănătate?

      Cardul de sănătate CEAS este un proiect  de interes naţional care are ca scop principal transparentizarea şi eficientizarea fondurilor utilizate în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Cardul naţional de sănătate este codul de acces pentru toate sistemele informatice ale CNAS. El va deveni instrumentul de confirmare a prestării  tuturor serviciilor din sistem (PIAS).

Ce conţine cardul?
Cardul naţional de sănătate primit de asigurat conţine doar datele de identificare ale asiguratului.
Pe card  şi în memoria electronică a cardului sunt imprimate următoarele informaţii:

  • Numele şi prenumele asiguratului
  • Codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate
  • Numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de  sănătate (CID)
  • Data naşterii
  • Termenul de valabilitate al cardului (5 ani)

Doar la cererea asiguratului, medicul de familie poate inscripţiona pe cardul de sănătate date medicale.

Cine intră în posesia cardului naţional de sănătate?
Persoanele asigurate cu vârsta de peste 18 ani vor primi cardul naţional de sănătate.
Copiii cu vârsta de până la 18 ani  beneficiază de servicii medicale gratuite conform legii.

Cum intri în posesia cardului naţional de sănătate?

În data de 19 septembrie 2014 a început procesul de distribuire a cardului naţional de sănătate, care se realizează după graficul stabilit în contractul-cadru şi în contractele subsecvente încheiate de CNAS şi casele de asigurări cu CN Poşta Română.
Cardul este distribuit personal de către factorul poştal în baza unui act de identitate şi a semnăturii de primire. Poştaşul face cel puţin două vizite la domiciliul asiguratului şi, în cazul în care acesta nu va fi găsit acasă, îi va lăsa un aviz poştal pe care va fi menţionată perioada în care asiguratul poate să ridice cardul de la oficiul poştal.
Până în prezent, peste 12,5 milioane de asiguraţi au intrat în posesia cardului de sănătate prin intermediul serviciilor poştale. Aproximativ 700.000 de asiguraţi vor primi cardul de la sediul casei de asigurări în evidenţa căreia se află, sau prin intermediul medicului de familie.
Procesul de tipărire şi distribuire a cardului naţional de sănătate va continua pentru persoanele care împlinesc vârsta de 18 ani şi/sau dobândesc calitatea de asigurat ulterior momentului distribuirii iniţiale.

Cum activezi cardul de sănătate?
Activarea cardului de sănătate se va face la orice furnizor de servicii medicale (cabinet de medicină primară, spital, ambulatoriu, laborator) la care asiguratul va apela prima dată după primirea cardului. Nu este necesar ca asiguratul să meargă special la medic pentru activarea cardului.
Operaţiunea de activare durează maxim 30 de secunde şi constă în înlocuirea codului pin iniţial al cardului (000) cu un cod pin din patru cifre ales de asigurat, pe care acesta nu trebuie să îl divulge. Codul pin rămâne în proprietatea asiguratului, la fel ca şi cel de la cardul bancar.

Cum utilizezi cardul de sanatate?
Odată  activat, cardul de sănătate va fi prezentat ori de câte ori asiguratul apelează  la furnizorii aflaţi în contract cu casa de asigurări de sănătate pentru servicii medicale sau farmaceutice.
Furnizorul va introduce cardul în cititor, iar asiguratul va tasta codul pin.
Instant, aplicaţia cardului va afişa un mesaj în care va informa furnizorul dacă posesorul cardului este asigurat sau nu.
Utilizarea cardului reprezintă dovada că asiguratul a fost prezent la furnizorul de servicii medicale. În acest fel se validează serviciul de care a beneficiat, în vederea decontării din fondul de asigurări sociale de sănătate.
Pentru serviciile medicale de urgenţă nu este necesară utilizarea cardului de sănătate. Aceste servicii fac parte din pachetul minim de servicii medicale, care se acordă atât persoanelor asigurate cât şi celor neasigurate.

Ce facem în situaţia în care cardul de sănătate se blochează?
Dacă asiguratul tastează greşit, de cinci ori consecutiv, codul pin al cardului de sănătate, acesta se blochează.
În această situaţie, medicul va telefona la numărul de helpdesk 021.202.6995, unde se alocă un număr de tichet, iar prin e-mail, la adresa suport.ceas@casan.ro, se dau informaţiile privind cardul blocat.

Cum obţinem un nou card de sănătate?
Asiguraţii care au primit carduri naţionale de asigurări sociale de sănătate cu date personale eronate, sau au pierdut/distrus acest document, vor solicita eliberarea unui nou card la casa de asigurări de sănătate în evidenţa căreia se află.
Asiguraţii vor primi cu titlu gratuit noul card de sănătate în situaţia în care cardul conţine date eronate.
Asiguraţii vor plăti contravaloarea serviciilor de producţie şi distribuire prin poştă a noului card, în cazul pierderii/distrugerii cardului iniţial.
Costurile sunt de 2,2 euro + TVA pentru producţia cardului, plus 2,74 lei + TVA pentru distribuirea lui. Plata se va face la sediul casei de asigurări în evidenţa căreia se află asiguratul.

Adeverinţa de înlocuire a cardului de sănătate
În cazul solicitării unui nou card de sănătate, până la primirea acestuia, asiguratul va beneficia de servicii medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate în baza unei adeverinţe de înlocuire a cardului de sănătate.
De asemenea, pentru asiguraţii care refuză primirea cardului de sănătate din motive religioase sau de conştiinţă, în baza unei cereri în care se expun motivele refuzului, casa de asigurări de sănătate va elibera adeverinţa de înlocuire a cardului de sănătate.
Adeverinţa  este valabilă trei luni de la eliberare.

Când va deveni obligatoriu cardul naţional de sănătate?
Până la data de 30 aprilie 2015, sistemul cardului de sănătate va funcţiona în paralel cu actualul sistem de validare a serviciilor medicale. Începând cu data de 1 mai 2015, cardul naţional de sănătate va deveni unicul sistem de validare şi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
 

Foarte important!
Cardul de sănătate va asigura accesul la servicii medicale pe teritoriul României. Pentru servicii medicale devenite necesare în timpul şederii temporare pe teritoriul unei ţări din spaţiul UE/SEE/Elveţia, asiguratul poate solicita la casa de asigurări eliberarea unui card european de sănătate CEASS.

Persoane contact – Card National – CJAS


LEGEA 95/2006LEGEA Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii


ORDIN NR. 208 DIN 18/03/2011

PUBLICAT IN MONITORUL OFICIAL, PARTEA I NR. 198 DIN 22/03/2011 – PRIVIND APROBAREA DETALIERII PE JUDEŢE A NUMĂRULUI TOTAL DE PATURI DIN UNITĂŢILE SANITARE PUBLICE ŞI PRIVATE PENTRU CARE CASELE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE POT ÎNCHEIA CONTRACTE DE FURNIZARE DE SERVICII MEDICALE SPITALICEŞTI


    Având în vedere:
   – prevederile Hotărârii Guvernului nr. 151/2011 privind aprobarea Planului naţional de paturi pentru perioada 2011-2013;
   – prevederile art. 169 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;
   – Referatul Direcţiei organizare şi politici salariale nr. Cs.A. 2.920 din 18 martie 2011,
    în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
    ministrul sănătăţii emite următorul ordin:
   Art. 1. – (1) Se aprobă detalierea pe judeţe a numărului total de paturi din unităţile sanitare publice şi private pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă, conform anexei nr. 1.
   (2) Numărul de paturi prevăzut la alin. (1) se referă la numărul de paturi pentru care se asigură finanţarea din fonduri publice, fără a îngrădi posibilitatea funcţionării structurilor spitaliceşti cu un număr mai mare de paturi, care să fie finanţate din alte surse.
   Art. 2. – (1) În numărul de paturi pe judeţ se includ paturile din unităţile sanitare publice cu paturi din reţeaua Ministerului Sănătăţii, respectiv cele aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii şi a direcţiilor de sănătate publică, din unităţile sanitare cu paturi aflate în subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, inclusiv cele al căror management a fost transferat autorităţilor administraţiei publice locale, din subordinea Academiei Române, precum şi din Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi paturile din unităţile sanitare private, care oferă servicii medicale de spitalizare continuă.
   (2) La încheierea contractelor de furnizare de servicii medicale se vor avea în vedere creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor medicale şi asigurarea accesului echitabil al populaţiei la serviciile medicale.
   Art. 3. – Direcţiile implicate din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Casa Naţională de Pensii Publice, precum şi unităţile sanitare cu paturi publice şi private vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
   Art. 4. – (1) În judeţele/municipiul Bucureşti în care funcţionează unităţi sanitare cu paturi aflate în subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie şi în subordinea Academiei Române, casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti împreună cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Casa Naţională de Pensii Publice vor stabili numărul de paturi pentru care se asigură finanţarea din fonduri publice, cu încadrarea în numărul de paturi aprobat la nivelul judeţelor/municipiului Bucureşti.
   (2) Judeţele în care funcţionează unităţi sanitare cu paturi aflate în subordinea altor ministere şi instituţii cu reţea sanitară proprie şi în subordinea Academiei Române sunt prevăzute în anexa nr. 2.
   Art. 5. – Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
   Art. 6. – Prevederile prezentului ordin intră în vigoare începând cu data de 1 aprilie 2011.
   Art. 7. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
   
Ministrul sănătăţii,
Cseke Attila
    Bucureşti, 18 martie 2011.
    Nr. 208.
   ANEXA Nr. 1

   

Nr. crt. Judeţul Nr. de paturi din unităţi sanitare publice
şi private
1 Alba 1.915
2 Arad 2.517
3 Argeş 3.092
4 Bacău 3.754
5 Bihor 3.940
6 Bistriţa-Năsăud 1.345
7 Botoşani 2.221
8 Braşov 3.584
9 Brăila 1.816
10 Buzău 2.122
11 Caraş-Severin 1.641
12 Călăraşi 1.068
13 Cluj 6.819
14 Constanţa 4.943
15 Covasna 1.552
16 Dâmboviţa 2.294
17 Dolj 4.553
18 Galaţi 3.109
19 Giurgiu 737
20 Gorj 1.980
21 Harghita 1.857
22 Hunedoara 3.186
23 Ialomiţa 772
24 Iaşi 7.449
25 Ilfov 715
26 Maramureş 2.698
27 Mehedinţi 1.395
28 Mureş 4.177
29 Neamţ 2.420
30 Olt 1.912
31 Prahova 3.787
32 Satu Mare 1.716
33 Sălaj 1.160
34 Sibiu 2.707
35 Suceava 3.052
36 Teleorman 1.800
37 Timiş 5.593
38 Tulcea 893
39 Vaslui 2.030
40 Vâlcea 2.033
41 Vrancea 1.456
42 Bucureşti 21.714
TOTAL: 129.524

 

   ANEXA Nr. 2

   

Nr. crt. Judeţe în care funcţionează unităţi sanitare cu paturi aflate în subordinea
ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie şi a Academiei Române
1 Argeş
2 Bacău
3 Bihor
4 Braşov
5 Cluj
6 Constanţa
7 Dolj
8 Galaţi
9 Hunedoara
10 Iaşi
11 Mehedinţi
12 Prahova
13 Sibiu
14 Timiş
15 Vrancea
16 Bucureşti

Informații programări consulații

+4 0231 584 083

Acces E-Mail

 Spitalul de Pneumoftiziologie este situat pe Str. Trandafirilor, nr.24. Accesul se poate face pietonal sau cu masina din Bulevardul Mihai Eminescu sau din str. Nicolae Iorga.